Precizările CCIR privind contextul
dezvoltării noului Romexpo și importanța sa
București, 10
martie 2021: Pentru a clarifica încă o dată situația terenului aferent
Centrului Expozițional Romexpo, în contextul reglementării situației juridice
prin trecerea acestuia în proprietatea Camerei de Comerț și Industrie a
României (CCIR), precizăm următoarele:
În primul rând, nu se poate vorbi despre o păgubire
a statului. Romexpo S.A. poate fi considerată ca fiind păgubită, în condițiile
în care, în anii 1990 - 1991, a fost printre puținele entități din România, dacă nu chiar singura, căreia i s-a refuzat constituirea dreptului de
proprietate cu privire la terenul pe care se află, în raport de toate celelalte
societăți existente și înainte de 1990, care și-au dobândit în mod gratuit dreptul
de proprietate asupra terenurilor pe care își desfășurau activitatea. În acest
context, adoptarea modificărilor aduse legii camerelor de comerț din România reprezintă,
mai întâi de toate, o recunoaștere și, totodată, o corecție istorică.
Pentru suprafața de teren care face obiectul actual al
transferului nu există cereri de retrocedare
Cu privire la despăgubirile pe care statul ar fi obligat
să le facă ca urmare a acestui transfer, așa cum s-a transmis, în mod eronat, în
spațiul public, precizăm că, în conformitate cu art. III alin. (2) din legea
adoptată de Parlament, în cazul terenurilor pentru care există cereri de
restituire în curs de soluționare, transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de
proprietate către CCIR se face numai după clarificarea regimului lor juridic. În
concluzie, pentru suprafețele de teren care au regimul juridic clarificat,
nefiind afectate de cereri de retrocedare, transmiterea dreptului de proprietate
către CCIR are loc după intrarea în vigoare a legii, iar pentru suprafețele de
teren pentru care există cereri de retrocedare, după pronunțarea de către
instanțele judecătorești învestite cu soluționarea acestora a unor decizii
definitive prin care să fie clarificat regimul juridic al acestor suprafețe de
teren.
Statul va încasa 345
de milioane de euro anual
Studiile realizate
de o renumită companie de analize financiare relevă faptul că în perioada de
construcție vor fi achitate statului taxe și impozite de 202 milioane de euro,
iar în fiecare an de funcționare, proiectul va genera, exclusiv statului, 345
de milioane de euro, inclusiv prin cele peste 30.000 de locuri de muncă astfel create.
De asemenea, precizăm că terenul nu va fi folosit
gratuit, dezvoltatorul urmând să achite, în condițiile legii, o taxă de
superficie către CCIR, care va fi folosită pentru consolidarea instituțională,
implicit pentru susținerea mediul de afaceri din România.
Terenul nu poate fi vândut de stat
Trebuie precizat faptul că terenul care face obiectul
transferului către CCIR, prin modificările legislative a căror
constituționalitate a fost validată de către Curtea Constituțională a României,
se află în administrarea și folosința CCIR încă din anul 1972 și, totodată, că aceasta
are drept de folosință a terenului pentru încă 32 de ani de acum înainte.
Mai mult,
construcțiile actuale aflate pe terenul în discuție sunt în proprietatea
Romexpo S.A., societate al cărei acționar majoritar este CCIR. Aceasta înseamnă
că terenul, afectat de dreptul de folosință până în anul 2053, adică nefiind liber
de sarcini, nu poate fi înstrăinat fără justa despăgubire a Romexpo și a CCIR,
iar despăgubirea din partea statului în acest caz s-ar ridica la aproximativ 300
de milioane de euro, sumă comparabilă cu cea vehiculată în spațiul public ca
fiind valoarea terenului.
„Discuția este
simplă, fie rămânem la stadiul actual cu Romexpo, fie investim în modernizarea
lui și îl readucem la viață printr-o investiție de 2,87 miliarde de euro, cu
ajutorul unui partener român, situație în care ne este necesară proprietatea
asupra terenului. Dat fiind întregul context, dreptul de folosință al CCIR și
proprietatea pe construcțiile existente, CCIR este singura instituție cu care
statul poate fi partener în valorificarea acestui teren. Noi ne dorim un
Romexpo simbol, așa cum a fost în perioada sa de glorie, cu sală polivalentă,
centru expozițional, muzee, grădină și credem că asta își doresc și românii”, a spus Mihai
Daraban, Președintele CCIR. |
