Măsurile
adoptate de Uniunea Europeană pentru sprijinirea comunității de afaceri în
contextul răspândirii pandemiei de COVID-19
Comunitatea
de afaceri europeană se confruntă cu o perioadă în care incertitudinea,
dificultățile financiare și presiunea sunt în continuă creștere din cauza
amenințărilor generate de pandemia de COVID-19. În acest context nefast, încă
de la începutul pandemiei, Camera de Comerț și Industrie a României s-a aflat
în dialog direct cu membrii săi - Camerele de Comerț și Industrie Județene
(CCIJ), cu autoritățile guvernamentale și cu organizațiile din care CCIR face
parte, în mod special cu EUROCHAMBRES, cu scopul de a iniția și propune cele
mai bune măsuri care să reducă, pe cât posibil, impactul financiar asupra
comunității de afaceri din România și Europa afectate de pandemia de
coronavirus.
La
nivelul Uniunii Europene, în ultimele săptămâni, Comisia Europeană împreună cu
celelate instituții europene au înaintat o serie de inițiative care au scopul
de a minimiza impactul financiar și social cauzat de pandemie, precum și de a
atenua efectele încetinirii economiei globale.
În
data de 26 martie 2020, în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare, Parlamentul
European a adoptat trei propuneri urgente, care vor elibera fonduri pentru
statele membre, în vederea gestionării consecințelor economice și sociale
generate de pandemia de COVID-19: (1) Inițiativa pentru investiții în răspunsul
la coronavirus, (2) extinderea Fondului de Solidaritate al UE și (3)
suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile
comunitare.
Măsurile
adoptate vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene în zilele următoare.
1) Inițiativa UE pentru investiții în
răspunsul la coronavirus
Inițiativa
urmărește să mobilizeze toate resursele existente din bugetul UE pentru a
sprijini financiar statele membre în răspunsul lor imediat la criza generată
de coronavirus. Aceasta include efectuarea unor plăți în avans,
redirecționarea fondurilor de coeziune și acordarea de asistență statelor
membre în canalizarea cât mai rapidă a fondurilor acolo unde este cea mai mare
nevoie de bani.
Inițiativa
UE va mobiliza 37 miliarde de euro din
Fondurile structurale și de investiții europene (FESI), rezervate inițial
pentru programele din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR),
Fondului Social European (FSE), Fondului de Coeziune (CF) și Fondului european
pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).
Astfel, 8 miliarde de euro provin din prefinanțarea neutilizată pe care
statele membre au primit-o în 2019 și care ar fi trebuit rambursată până la
finalul lunii iunie 2020, în timp ce 29 miliarde de euro reprezintă
cofinanțarea de la bugetul UE.
Utilizarea
fondurilor structurale va permite ca cheltuielile de asistență medicală să fie
eligibile pentru rambursare. Astfel, statele membre vor putea:
- Utiliza Fondul European de Dezvoltare Regională
pentru a ajuta companiile să facă
față șocurile financiare pe termen scurt legate de criza provocată de
coronavirus. Aceasta ar putea include, spre ex., capital de lucru în
IMM-uri, o atenție sporită fiind acordată sectoarelor puternic afectate de
criză.
- Utiliza FSE pentru a sprijini temporar schemele
naționale de reducere a timpului de lucru sau de șomaj parțial, care
contribuie la atenuarea impactului șocului;
- Aloca bani din FEDR și FSE pentru a investi în sisteme de asistență
medicală: achiziționarea echipamentelor de sănătate și de protecție,
prevenirea bolilor, e-sănătate, dispozitive medicale, securizarea mediului
de lucru pentru personalul medical și accesul grupurilor vulnerabile la
asistență medicală;
•
Utiliza
FEPAM pentru a proteja veniturile pescarilor și ale fermierilor din
acvacultură afectați de criză.
Drept
urmare, pentru combaterea crizei provocată de COVID-19, Comisia Europeană, prin Inițiativa UE pentru investiții în răspunsul la
coronavirus, va direcționa către România 3, 079 miliarde de euro, dacă
autoritățile românești vor reuși să mobilizeze toți banii aferenți cofinanțării
europene. Astfel, 491 milioane de euro
reprezintă prefinanțarea neutilizată din fondurile de coeziune, sumă pe care
România ar fi trebuit să o ramburseze la bugetul UE până la finalul lunii iunie
2020 și 2,588 miliarde de euro -
cofinanțarea de la bugetul UE care va fi disponibilă în cazul în care –
conform recomandărilor Comisiei – suma în valoare de 491 milioane de euro va
fi utilizată pentru finanțarea răspunsului la coronavirus.
2) Fondul de Solidaritate al UE
Această
inițiativă legislativă extinde scopul Fondului de Solidaritate al UE,
incluzând, de asemenea, criza de sănătate publică în domeniul său de aplicare
și definește operațiunile specific eligibile pentru finanțare, astfel încât
activitatea economică să se poată relua în regiunile afectate de dezastre.
Operațiunile suplimentare eligibile sunt limitate la operațiunile de urgență
publică, inclusiv asistența pentru populație în caz de crize de sănătate și
măsuri pentru a preveni răspândirea unei boli infecțioase. Pentru anul 2020 va
fi disponibilă suma de 800 de milioane de euro.
3) Suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe
aeroporturile comunitare
Această
măsură va împiedica transportatorii aerieni să opereze
zboruri goale în timpul pandemiei. Prin această suspendare temporară,
companiile aeriene nu mai sunt obligate să utilizeze sloturile de decolare și
de aterizare planificate, pentru a le păstra în următorul sezon. Pe toată
durata verii, de la 29 martie până la 24 octombrie 2020, se va renunța astfel
la regula „folosești sau pierzi”.
4) Alte demersuri europene adoptate în
contextul pandemiei de COVID-19
În completarea măsurilor luate de Uniunea Europeană
pentru a atenua efectele produse de această pandemie, Comisia a anunțat că Fondul
european de ajustare la globalizare (FEG) ar putea fi mobilizat pentru a
sprijini lucrătorii concediați și pe cei care desfășoară activități
independente, cu o sumă în valoare de 175 de milioane de euro.
Fondul european de ajustare ar putea fi utilizat numai în cazul în care
peste 500 de lucrători sunt concediați de o singură companie sau dacă un număr
mare de lucrători sunt concediați într-un anumit sector.
Astfel,
FEG poate cofinanța proiecte care includ măsuri de sprijin vizând: (a)
căutarea unui loc de muncă; (b) orientarea profesională; (c) educație, formare
și reconversie profesională; (d) îndrumare și instruire; (e) spirit
antreprenorial și înființarea de firme.
Sprijinul FEG se poate acorda și sub formă de
indemnizații pentru formare, mobilitate/relocare, subzistență, însă nu
cofinanțează măsuri de protecție socială, cum ar fi pensiile și alocațiile de
șomaj.
De
asemenea, pentru a permite statelor membre să folosească deplina flexibilitate
prevăzută de regulile privind ajutoarele
de stat, precum și pentru a sprijini asigurarea de lichidități și accesul la
finanțe, în special pentru IMM-uri, în contextul pandemiei COVID-19,
Comisia Europeană a adoptat, în data de 19 martie a.c. o un cadru temporar privind ajutoarele de
stat.
Cadrul
prevede cinci tipuri de ajutoare:
- Granturi
directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele
membre vor putea stabili scheme de acordare de finanțări de până la
800.000 de euro unei întreprindere sub formă de subvenții directe,
avansuri rambursabile, avantaje fiscale.
- Garanții de
stat pentru împrumuturile contractate de companii de la bănci: statele
membre vor putea oferi garanții de stat pentru a se asigura că băncile
continuă să ofere împrumuturi clienților care au nevoie de ele;
- Împrumuturi
publice subvenționate pentru companii: statele membre vor putea
acorda companiilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile atât
pentru nevoile de investiții, cât și pentru capitalul de lucru;
- Garanții
pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele
state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare
existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru
companii, în special pentru IMM-uri. Un astfel de ajutor este considerat
drept ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine.
- Asigurarea
creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o
flexibilitate suplimentară cu privire la modul prezintă riscuri
neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze,
atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.
Pentru a afla mai multe informații despre
măsurile adoptate de Uniunea Europeană ca răspuns la pandemia de coronavirus,
vă invităm să accesați acest link.
Propunerile
CCIR vizând politicile economice, fiscale și monetare necesare pentru
diminuarea potenţialelor efecte economice negative ale pandemiei asupra
mediului de afaceri din România, pot fi
consultate aici.
|