Mihai
Daraban: Cifra de afaceri totală a companiilor românești nu va depăși 350 de
miliarde de euro în următorii cinci ani
București,
13 iulie 2022: Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Casa
de Avocatură Piperea și Asociații, a organizat miercuri, 13 iulie, conferința „Capitalizare pentru
performanță”, în scopul indentificării soluțiilor optime care să ajute la consolidarea capitalului
românesc și, implicit, la dezvoltarea durabilă a economiei și a nivelului de
trai din România.
În prezent,
România se confruntă cu o capitalizare foarte slabă a companiilor, precum și cu cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare între statele
membre ale Uniunii Europene. Astfel, există o
necesitate acută pentru creșterea nivelului intermedierii financiare și,
implicit, a creditării companiilor din partea sistemului bancar, precum și
pentru combaterea gradului scăzut de capitalizare al companiilor și al
economiei în general.
„Statul
trebuie să se concentreze mai mult pe ridicarea gradului de colectare a taxelor
și impozitelor. CCIR a semnalat de foarte multe ori discrepanțele dintre
cifrele pe care tot instituțiile administrației publice (ANAF și Registrul
Comerțului) le pun la dispoziție. Discrepanța este colosală. Nu am primit nici
până acum vreun răspuns cu privire la ce se întâmplă cu această diferenţă. De
ce sunt 1.170.000 firme active şi de ce au depus bilanțul doar 768.372. Vorbim
de aproape 401.000 firme care nu depun niciun bilanț financiar. Un număr de
572.960 de companii sunt pe plus, au rezultatul financiar mai mare ca zero, iar
180.000 sunt sub zero. Am semnalat, totodată, că economia românească e extrem
de polarizată. Vorbim de 3.845 de firme care reprezintă 0,5% din numărul celor
care depun bilanțul şi care realizează 62% din cifra totală de afaceri a celor
care depun bilanţul, 329 miliarde euro. În aceste condiţii, nu văd România
depăşind 350 miliarde euro cifră de afaceri în următorii cinci ani”, a declarat
președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.
Importanța
capitalizării companiilor românești a fost subliniată și de avocatul Gheorghe
Piperea, coorganizator al conferinței: „Într-o economie de piaţă, pusă din ce
în ce mai mult la îndoială de ultimele evoluţii, performanţa nu există fără
capitalizare. Pierderile înregistrate de firme duc la două lucruri. Ori sunt
acoperite de acţionari cu bani de acasă, ori prin creditare bancară. Când vrei
să faci o afacere şi nu găseşti informaţii despre un potențial partener, nu ai
la dispoziţie decât calea grea a unui due-dilligence foarte costisitor sau să
renunţi la afacere din cauza riscurilor. Rolul Camerei de Comerţ şi Industrie a
României ar trebui să crească în privinţa monitorizării firmelor din ţara
noastră, a informaţiilor cu privire la acestea, deoarece instituţiile statului
nu oferă prea multe date legate de situaţia respectivelor companii”.
Florin Dragu,
Şef serviciu, Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României, a
precizat că „există vulnerabilităţi, în special provenind din numărul ridicat
de companii care au capitaluri negative, acestea reprezentând 30,7% din firmele
active, respectiv 229.700 de companii, un număr care s-a menţinut indiferent de
faza ciclului economic”.
În ceea ce privește colaborarea
dintre mediul de afaceri și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF),
reprezentanții instituției, prezenți la conferință, dna. Daniela Teodoru,
Director General, Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal și dna. Sia-Nicoleta
Jiru, Director, Direcţia Generală Coordonare Control Fiscal din ANAF, susțin că
în momentul de față Agenția se află în plină reformă de digitalizare şi de
schimbare a mentalităţii în activitatea de control fiscal, reformă ce include
modificarea drastică a procedurilor, a modului de abordare, dar, mai ales a mentalităţii
privind controlul. În acest context, ANAF își doreşte să colaboreze mai
îndeaproape cu mediul de afaceri privat, să devină partener al acestuia și
astfel să nu mai fie privit de antreprenori drept principalul inamic.
Listarea
companiilor la Bursa de Valori București (BVB) reprezintă una dintre soluțiile
de capitalizare, în acest sens Președintele BVB, dl. Radu Hanga, prezent la
conferință, a susținut că „în ultimii 4 ani am avut peste 5 miliarde de euro în
finanţări prin piaţa de capital, statul român utilizând platforma bursei pentru
a-şi finanţa necesarul. În ultimii 7-8 ani vedem că depozitele la bănci au
crescut cu o rată ridicată, existând 280 de miliarde de lei în depozite ale
populaţiei, ceea ce înseamnă că există capital și, totodată, că există companii
care au nevoie de el”.
Cu toate
acestea, potrivit Președintelui Asociației Brokerilor, dl. Dan Paul, intermedierea
financiară slabă şi investiţiile reduse de la BVB sunt rezultatul lipsei de
încredere a investitorilor români. „Eu sunt sigur că bursa se sprijină pe 3
piloni: primul înseamnă banii, al doilea pilon înseamnă informaţia, iar cel mai
important pilon este încrederea. România suferă și la capitalizare, iar informaţiile
sunt aşa cum sunt. Dar cred că pilonul de bază la care bursa de valori şi piaţa
românească suferă, în general, este încrederea”, a afirmat dl. Dan Paul, în
cadrul evenimentului.
„Finanţările
acordate prin Programul IMM Invest au fost folosite de companii, în majoritate,
pentru capitalul de lucru şi mai puţin pentru investiţii”, a afirmat dl. Dumitru
Nancu, Director General al FNGCIMM. „Din cele 60.000 garanţii, 85% au mers în
finanţarea capitalului de lucru şi doar 15% au mers către investiţii. FNGCIMM a
aprobat 60.000 garanţii, valoarea astfel infuzată de sistemul financiar-bancar
fiind de 40 miliarde lei, adică 5% din PIB, iar garanţiile acordate de noi
fiind de 33 miliarde lei, ceea ce înseamnă salvarea a peste un milion de locuri
de muncă. Când am luat în 2020 decizia implementării acestui program, am
observat că 34% din IMM-uri aveau capital negativ sau erau în dificultate”, a
declarat Directorul General al FNGCIMM.
Birou Comunicare
Publică
Tel.: 0374474373; 0213190085
e-mail: bcp@ccir.ro
|