CCIR
a transmis Guvernului României o serie de propuneri privind modificarea Codului
Fiscal
București,
13 iulie 2022: Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR),
împreună cu Camerele de Comerț și Industrie Județene și companiile membre ale
acestora, au înaintat azi, 13 iulie, prim-ministrului Guvernului României, dl.
Nicolae Ciucă, o serie de propuneri față de proiectul de Ordonanță pentru modificarea
și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, avându-se în vedere impactul
major al actului normativ asupra activității antreprenorilor români, climatului
investițional și economiei naționale.
CCIR
consideră ca imperativ necesară consultarea organizațiilor reprezentative ale
mediului de business în marja modificării/completării Codului Fiscal, precum și
realizarea unor analize de impact corespunzătoare pentru asigurarea unui climat
favorabil dezvoltării afacerilor. Asemenea
multor țări din occident și România se confruntă cu o criză severă a forței de
muncă, în special a lucrătorilor calificați, iar acest aspect poate fi realizat
doar prin măsuri care vizează, pe baza unor analize fundamentate, acordarea de facilități,
redimensionarea impozitelor etc., astfel încât costurile cu forța de muncă în țara
noastră să nu mai fie atât de ridicate, iar migrația forței de muncă să fie
diminuată, dacă nu chiar eliminată.
Plecând
de la aspectele argumentate, CCIR a înaintat Guvernului României o scrisoare conținând
următoarele observații și propuneri în ceea ce privește proiectul de Ordonanță pentru
modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal:
·
în contextul măsurilor de modificare a
unor reglementări fiscale, trebuie continuate demersurile pentru creșterea
colectării la bugetul de stat, astfel încât, pe termen mediu și lung, să nu mai
fie necesară majorarea taxelor; în acest sens, susținem faptul că, în cursul acestui
an, trebuie luate cu prioritate, toate măsurile de control care se impun din
partea organelor fiscale, pentru o cât mai eficientă colectare a impozitelor și
taxelor datorate de contribuabili și, în egală măsură, trebuie asigurată o creștere
considerabilă a veniturilor la buget de stat prin combaterea evaziunii fiscale
și intensificarea controalelor, în sectoarele de activitate cu cel mai mare
risc.
·
oferirea de facilități vizând scutirea de
impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în
activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare,
pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție și
de a le moderniza pe cele existente.
·
reducerea plafonului veniturilor obținute
în anul precedent, de la 1 milion de Euro la 500.000 Euro, pentru încadrarea
unei companii în categoria microîntreprinderilor;
·
în ceea ce privește măsura instituirii
unei taxări de 1% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor cu condiția ca
acestea să aibă, obligatoriu, cel puțin un angajat cu normă întreagă,
considerăm necesară o evaluare mai aprofundată, în condițiile în care pentru microîntreprinderile
aflate la debut de activitate este dificil să se susțină o normă întreagă.
·
referitor la propunerea de majorare a
impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care vizează descurajarea folosirii veniturilor
din dividende pentru remunerarea angajaților, considerăm că, pentru a avea
efecte benefice asupra mediului de business, o asemenea măsură ar trebui corelată
cu diminuarea taxelor pe muncă, care sunt încă necompetitive în România;
·
în privința propunerii de taxare a contractelor
part-time la nivelul salariului minim, considerăm că este necesară reevaluarea
oportunității implementării acestei măsuri și analiza impactului specific,
întrucât aceasta ar putea determina o mai mare creștere a costurilor cu forța
de muncă, în plină criză existentă pe această piață, la nivel național și european.
Susținem, în același timp, necesitatea intensificării controalelor din partea
Inspectoratelor teritoriale de muncă pe latura verificării cazurilor de „muncă
la negru” și, implicit, combaterea acestui fenomen;
·
în ceea ce privește restricționarea ca o
persoană să nu poată fi asociat sau acționar care să dețină peste 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau a dreptului de vot la mai mult
de 3 persoane juridice române care să aplice sistemul de impunere pe veniturile
microîntreprinderilor, considerăm această măsură ca fiind prea restrictivă și deopotrivă
descurajantă pentru dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale în România.
·
considerăm justificată preocuparea
legiuitorului delegat de a limita exploatarea abuzivă a regimului fiscal al
microîntreprinderii, în cazul acelor contribuabili care, sub pretextul unei
multitudini de denumiri și forme a contractelor de servicii încheiate cu
microîntreprinderi, maschează în fapt o relație de dependență care mai degrabă
ar fi trebuit să se constituie într-un contract de muncă/într-un raport de
ordin salarial;
·
în privința propunerii de modificare și
completare a articolului 47, alineatul (3), considerăm că ar trebui exceptate societățile cu activitate
de distribuitori (brokeri) de asigurări, de la punctul g), pentru a diferenția
marile companii de asigurări și reasigurări de micii intermediari.[1]
Potrivit statisticilor oficiale, în România funcționează peste 10 mii de
microîntreprinderi în acest sector, acestea având peste 30 mii de angajați, iar
peste 80% dintre aceste societăți își desfășoară activitatea în localități
având sub 30.000 de locuitori. Prin urmare, propunem exceptarea acestor
categorii de întreprinderi de la aplicarea noilor modificări fiscale, astfel
încât acestea să își poată continua activitatea prin aplicarea regimului fiscal
al microîntreprinderilor;
·
vă rugăm să dispuneți și analiza
impactului modificărilor propuse asupra întreprinderilor individuale (P.F.A., Î.I.,
A.F.), deoarece, în cazul acestora, contribuția la asigurările sociale practic
se va dubla. Concret, aceasta înseamnă că acei mici antreprenori, care
realizează venituri mai mari de 5.100 de lei pe lună vor plăti 20.000 de lei,
în loc de 10.000 de lei pe an, cât plătesc în prezent, la asigurările sociale;
·
Prin OUG nr.114/28.12.2018 au fost
instituite facilități fiscale privind veniturile salariale ale angajaților din
domeniul construcțiilor pentru o perioadă de 10 ani (2019-2029), dar, în
prezent, după doar 3 ani și jumătate, se pune problema modificării acestei
reglementări. Considerăm necesară reevaluarea măsurii propuse, întrucât în
domeniul construcțiilor, contractele de lucrări au durate de execuție ce se
întind de la mai multe luni, până la mai mulți ani, iar clauzele contractuale
privind costurile lucrărilor și bugetarea prețurilor la licitații sunt ferme și,
ca atare, nu pot fi modificate pe parcurs.
·
vă rugăm, de asemenea, să dispuneți analiza
impactului modificărilor propuse asupra sectorului transportului rutier de
mărfuri și persoane; prin legislația în vigoare, nu sunt considerate a fi
impozabile îndemnizația de delegare, cea de detașare, inclusiv îndemnizația
specifică detașării transnaționale, sumele suplimentare primite de salariați în
baza clauzei de mobilitate, precum și orice sume de aceeași natură, cu condiția
ca acestea să se încadreze în plafonul de 3 salarii de bază. Dacă s-ar
introduce noile modificări propuse la art. 76, după alin. (4), există riscul ca
organele fiscale cu atribuții de control să recalifice veniturile reprezentând
îndemnizațiile mai sus menționate, ca fiind neimpozabile numai în limita a 33%
din salariul de bază și nu în limita a 3 salarii de bază, ceea ce ar duce, din
nou, la imprevizibilitatea fiscală cu care acest sector s-a confruntat până în
luna martie 2022. Din aceste considerente, considerăm oportun ca, în cadrul
variantei finale a proiectului de Ordonanță, acest paragraf să fie eliminat;
·
sesizăm necesitatea reanalizării propunerii
de majorare a limitelor minime ale cotelor de impozitare, atât pentru clădirile
rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale. Propunem realizarea unei
analize de impact a diferențelor generate de modificarea propusă față de nivelurile
actuale ale impozitelor pe clădiri și implementarea majorării propuse,
ulterior, pornind de la calcule concrete și realiste;
·
la categoria impozitelor indirecte, în
ceea ce privește măsura propusă referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de
5% la achiziția de locuințe – la începutul anului a fost majorată valoarea
maximă pentru care se poate aplica această cotă, de la 450.000 de lei la
700.000 de lei, iar în prezent se propune reducerea plafonului la 600.000 de
lei. Față de aceste aspecte, propunem păstrarea în vigoare a plafonului actual,
de 140.000 de euro, la care să se aplice TVA de 5%, pentru o singură locuință,
per familie, măsură menită să echilibreze prețurile locuințelor construite și
să încurajeze activitățile în domeniul construcțiilor civile, în România;
·
în contextul propunerii creșterii cotei de
TVA pentru serviciile turistice (de cazare, alimentație publică etc.), de la 5%
la 9%, considerăm oportună evaluarea oportunității echilibrării cotei de TVA
aplicată serviciilor prestate de agențiile de turism, care, în prezent, aplică
o cotă de 19%. În prezent, agențiile de turism încasează de la turiști și plătesc
prestatorilor de servicii din turism prețuri, respectiv tarife, la care se
aplică o cotă redusă de TVA, dar sunt obligate să aplice cota de 19% la
comisionul aplicat de acestea;
·
în privința creșterii costurilor salariale
cu zilierii, în special în agricultură, considerăm că este necesară o analiză
mai aprofundată a situației acestora și propunem, pentru moment, renunțarea la
modificările legislative specifice în discuție, cel puțin până la identificarea
unor soluții și forme de colaborare care să fie benefice atât angajatorilor cât
și angajaților.
Birou Comunicare Publică
Tel.: 0374474373; 0213190085
e-mail: bcp@ccir.ro
[1] Rolul intermediarilor de asigurări în protecția consumatorilor
de produse de asigurare reprezintă o componentă esențială a pieței de asigurări
din Uniunea Europeană, iar în România activitatea de distribuție a asigurărilor
se realizează prin intermediul agenților, subagenților brokerilor de asigurări,
a asistenților și sub-asistenților de brokeraj, organizați, în marea lor
majoritate, sub formă de societăți cu răspundere limitată.
|