Noi lămuriri în privința dezvoltării Complexului Expozițional Romexpo
Răspunsurile astfel oferite nu au fost publicate până în acest moment și
nici nu avem vreo speranță în acest sens, astfel că, rămânând încrezători și
consecvenți în misiunea de a informa corect publicul, cu atât mai mult cu cât
subiectul „beneficiază” de o dezinformare masivă în scopuri care îmbină
populismul cu interesele de grup, publicăm mai jos întregul material
documentar, așa cum a fost trimis publicației care ni l-a solicitat.
Întrebare jurnalist: CCIR spune că
proiectul va genera aproape 1 miliard de lei si 32.000 de locuri de muncă
Răspuns CCIR: Așa cum arată studiul firmei de
consultanță din Big4, într-adevăr, în faza de construcție, de până la maximum cinci ani, și
nu cum se speculează mai nou, anume că proiectul va fi construit în 40 de ani –
o mare dezinformare și o nouă alterare a datelor comunicate de CCIR,
dezvoltarea noului Romexpo va genera aproape 1 miliard de lei la bugetele
locale și național, dintre care aproape 600 milioane de lei în primii trei ani
și peste 400 milioane de lei în ultimii doi ani ai construcției. Înțelegem
disperarea celor cu interesele mobiliare în a face noi mall-uri, însă am mai
spus că noi vrem altceva la Romexpo.
Revenind la beneficiile proiectului
nostru, după finalizarea construcțiilor, deci în perioada de funcționare, în
fiecare an, noul Romexpo va contribui cu mai mult de 1,7 miliarde de lei la
bugetul de stat.
Și da, proiectul noului Romexpo va genera, potrivit aceluiași studiu, peste
32.000 de locuri de muncă, ceea ce
reprezintă mai mult decât forța de muncă aferentă unui județ mediu din România.
Toate acestea nu sunt promisiuni populiste legate de pensii, ajutoare
sociale și alte fantasmagorii care să întunece sau să spele mințile, ci sunt
cifre care arată rezultatele pe care le urmărim, pe care ni le asumăm și care
stau la baza demersului din Parlament.
Ne dorim ca parlamentarii să aibă proiectul pe masă pentru vot și să voteze
potrivit conștiinței și mandatului încredințat de cei care i-au ales.
În același timp, să aibă în vedere că prin cererea de reexaminare a legii
nu se aduce în discuție oportunitatea deciziei de acționa în privința
proprietății private a statului, ceea ce de altfel a statuat și Curtea Constituțională
atunci când a considerat că legea e constituțională. Tot ceea ce s-a cerut prin
reexaminarea legii este detalierea unui mecanism de garanții în favoarea
statului odată cu trecerea terenului la Camera Națională, ceea ce cu siguranță
Parlamentul o va face.
Întrebare jurnalist: Aceste beneficii nu ar fi generate oricum, dar la care să
se adauge minimum 200 de milioane de euro din vânzarea terenului, dacă
acesta s-ar scoate la licitație?
Răspuns CCIR: În lipsa unui proiect
investițional, bazat pe o analiză care să arate potențialele beneficii pentru
stat, putem considera că acestea nu există sau sunt minimale. Dacă ar vinde
terenul, în primul rând statul ar trebui să despăgubească CCIR și Romexpo cu mult
mai mult de 200 milioane de euro, atât cât valorează terenul.
Deci dacă ar vinde, statul ar trebui mai întâi să plătească. Sau să
găsească un cumpărător dispus să achite și factura cu despăgubiri către CCIR și
Romexpo.
Ulterior, tot același cumpărător al terenului poate alege să facă hale de
depozitare sau orice pentru care să plătească statului minimul de taxe si
impozite. Sau ar putea face blocuri de locuințe, ceea ce noi am exclus
categoric din proiect.
Întrebare jurnalist: De ce nu se poate vinde terenul de sub clădirile Romexpo?
Îl poate cumpăra chiar Romexpo sau statul român poate primi în schimbul
terenurilor acțiuni la Romexpo si ulterior dividende din viitorul proiect.
Răspuns CCIR: Am mai arătat că terenul nu se
poate poate vinde pentru ca nu este liber de sarcini – dreptul de folosință al
CCIR este o sarcină asupra terenului, în plus, orice cumpărător ar fi obligat
sa preia sarcinile acestuia si sa respecte proprietatea Romexpo. Despăgubirile
pe care statul sau cum am arătat, cumpărătorul, le-ar datora CCIR și Romexpo,
în cazul în care statul ar vinde sau cumpărătorul ar cumpăra terenul, depășesc
cu mult valoarea speculată a terenului.
Reiterăm faptul că terenul de sub Romexpo este dat de stat către CCIR încă
din anii ’60-’70. Atunci statul, prin Camera Națională, a creat Întreprinderea
de Târguri și Expoziții care ulterior s-a transformat în actuala Romexpo. Am
mai arătat că, spre deosebire de toate fostele întreprinderi de stat
transformate după Revoluție în societăți comerciale, cărora li s-a dat începând
cu 1991 terenul de sub construcții, recunoscându-li-se astfel dreptul de
proprietate, în cazul Romexpo, acesteia sau CCIR nu le-a dat nimeni terenul.
Iată de ce am spus și susținem că dincolo de proiectul actual de dezvoltare, se
cuvine inclusiv o reparație istorică.
Și ne mai punem câteva întrebări: unde era presupusul interesat de
cumpărarea terenului în 2004, când, după ce l-a avut în administrare începând
din 1990, CCIR a rămas cu folosința pentru 49 de ani? Din 2004 până acum de ce nu
a făcut măcar un studiu, o schiță, o machetă sau orice altceva care să arate
interesul serios de a cumpăra și de a investi? Sau de ce nu a sesizat încă de
atunci Comisia Europeană (CE) că e ajutor de stat și că vrea să cumpere
terenul? Măcar începând cu 2007 putea s-o facă, totuși sunt 14 ani de când
suntem membri UE.
Noi credem că nu există nici un alt proiect real și demn de a fi luat în
seamă care să se califice la minimum în conceptul de proiect de dezvoltare
durabilă, ci singurul interes al companiei care afirmă că a reclamat România la
CE este doar unul de a încerca stoparea sau măcar încetinirea dezvoltării
economice, culturale și sociale a Bucureștiului și de ce nu, a României.
Întrebare jurnalist: Despre ce proiect mai este vorba la Romexpo din moment ce
grupul Iulius a declarat public că nu mai are niciun parteneriat cu CCIR?
Răspuns CCIR: În momentul de față nu există
nici un contract scris între CCIR si vreo companie privată.
Întrebare jurnalist: CCIR plătește ceva
statului pentru folosirea terenurilor de la Romexpo? A plătit ceva din 2004
până acum?
Răspuns CCIR: Din momentul primirii în
folosință a terenului în 2004, CCIR plătește anual taxele de folosință
specifice către bugetul local.
Întrebare jurnalist: La fel cum statul
a acordat dreptul de folosire al terenului, nu îl poate și revoca?
Răspuns CCIR: Dacă statul va decide sa
desființeze Camera de Comerț și Industrie a României astfel încât aceasta nu
își va mai putea îndeplini rolul de reprezentare și sprijinire a mediului de
afaceri din România atunci dreptul de folosință asupra terenului va înceta să
mai existe de la sine.
Am arătat că suntem încă de acum 157 de ani Camera Națională a României și
nu doar un ONG, deși sunt câțiva care cu rea-voință încearcă să ne arunce în
derizoriu, afirmând în anul de grație 2021, că nu știu ce e aceea o Cameră
Națională.
Le mai arătăm o dată, și o vom face în continuu, că la nivel mondial există
Federația Mondială a Camerelor de Comerț, precum și Camera de Comerț
Internațională, iar la nivel european există Eurochambres și multe altele –
organizații în care activăm ca membri cu drepturi depline, unde ne plătim și
cotizațiile, iar despre rolul și menirea acestora, celor care nu știu, le
spunem doar că odată cu comerțul s-au născut și camerele de comerț în toată
lumea.
Am publicat, pentru edificarea celor necunoscători, pe site-ul ccir.ro, mai
multe date, dintre care selectiv trebuie să reamintim:
Camerele de comerț sunt organizații autonome, neguvernamentale,
apolitice, fără scop patrimonial, de utilitate publică, create în
scopul de a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor lor și ale
comunității de afaceri.
CCIR nu are membri din rândul companiilor, acestea putând deveni membri ai Camerelor județene, în
mod exclusiv voluntar.
CCIR și Camerele județene nu sunt finanțate sau subvenționate de la
bugetul de stat sau cele locale.
Din 1990 și până în prezent, CCIR și Camerele județene au cheltuit din resurse
proprii pentru susținerea mediului de afaceri din România mai mult de 24 mil.
EUR (peste 29 mil. USD), reprezentând aproximativ 800 mii EUR/an (970 mii
USD/an).
În toată această perioadă, CCIR și Camerele județene au susținut mediul de
afaceri din România prin activități specifice la nivel național pentru care
au efectuat cheltuieli în medie anuală de peste 1,9 mil. lei din resurse
proprii.
În plus, au organizat de misiuni economice, delegații oficiale, forumuri,
seminarii și alte evenimente specifice diplomației economice ale
căror cheltuieli au reprezentat în medie anuală peste 1,3 mil. lei (de
asemenea, din resurse proprii).
În tot acest timp, CCIR și Camerele județene au organizat cu propriile
resurse peste 20.000 de evenimente cu specific bilateral în vederea unei mai bune
promovări a capitalului autohton și a stimulării schimburilor comerciale.
În toată această perioadă, CCIR și Camerele județene au organizat
evenimente la care au fost prezenți mai mult de 45 de președinți de stat,
au participat, conform solicitărilor primite, alături de reprezentanții
administrației publice la delegațiile oficiale ale acestora în străinătate și
au fost parte, folosind propriile resurse, la evenimentele organizate de
aceștia, atât în țară, cât și în străinătate.
Pentru apartenența la organismele internaționale din care face parte CCIR a
plătit, în medie pe an, peste 100 mii lei.
Birou Comunicare Publică
Tel.: 0374474373; 0213190085
e-mail: bcp@ccir.ro
|