În
România, potrivit legii, camerele bilaterale se înființează în baza avizului
Camerei Naționale
Acest
comunicat de presă este un drept la replica la materialul AmCham intitulat: „O
nouă încercare de subordonare a camerelor de comerț bilaterale", publicat
în data de 13 octombrie 2022, și preluat de
mai multe publicații online din mass-media din România, prin care CCIR
este acuzată că incearca sa subordoneze camarele bilaterale din România.
București,
13 octombrie 2022: Legea nr. 335 a camerelor de comerț din România, în
vigoare din 2007, dispune că la cererea de înregistrare (în registrul
asociațiilor și fundațiilor) se va anexa avizul ministerului de resort și
avizul Camerei Naționale.
Potrivit
aceleiași legi, Camerele bilaterale sunt create în scopul dezvoltării
relaţiilor economice ale României cu ţările pentru care au fost create şi al
promovării, apărării şi susţinerii intereselor economice ale comunităţii de
afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi din
străinătate.
Scopul
și considerentele proiectului de modificare a Legii nr. 335/2007 (PL-x nr.
527/2022) din perspectiva camerelor bilaterale sunt prezentate pe larg în
expunerea de motive, publică pe site-urile celor două Camere ale Parlamentului,
care descrie situația actuală și oportunitatea unei noi reglementări.
Cu
toate că legea prevede în mod expres şi limitativ cine are dreptul de a utiliza
în denumire sintagma “cameră de comerţ”, Camera Națională/CCIR a constatat
multe cazuri în care există entități juridice, unele înregistrate în registrele
publice anterior apariției actualei reglementări, unele înregistrate ulterior,
care au în denumire sintagma de “cameră de comerţ” și care, deși scopul statutar
declarat și asumat este același cu cel prevăzut de lege, nu este exercitat și
nici dovedit prin activitățile specifice care să le ateste rațiunea de a
exista.
Există,
de asemenea, situații în care entități cu scopul declarat statutar ca fiind
corespunzător celui prevăzut de lege, reușesc să “evite” legea prin adoptarea
unor denumiri de genul “camera de diplomație economică” și derivatele acesteia,
care nu au altă menire decât aceea de a nu mai trece prin procedurile de
verificare specifice acordării avizelor cerute de lege (anexa avizul
ministerului de resort şi avizul Camerei Naționale) și, implicit, să nu poată
fi verificate din perspectiva desfășurării activităților specifice potrivit
scopului declarat.
În
temeiul legii, CCIR a solicitat, în mod repetat, entităţilor juridice care sunt
organizate şi funcţionează drept camere bilaterale situația juridică
actualizată, rapoartele de activitate pentru anii anteriori, activitățile și
acțiunile majore întreprinse în ultimii ani care privesc dezvoltarea relaţiilor
economice ale României cu statul pentru care au fost înființate, planul de
activitate şi dezvoltare pentru anul în curs, realizările concrete privind
dezvoltarea relațiilor economice ale României cu statele pentru care au fost
înființate, şi modul privind promovarea, apărarea şi susţinerea intereselor
economice ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu
organismele din ţară şi străinătate.
În
procesul de eficientizare a componentei de diplomație economică, analizele CCIR (fundamentate pe colaborarea
interinstituțională cu Ministerul Afacerilor Externe, ministerul reprezentativ
pentru mediul de afaceri, precum şi cu reprezentanțele diplomatice ale
diverselor țări) au relevat în multe cazuri lipsa totală de activitate (sau
chiar de răspuns la solicitările CCIR) din partea unor Camere bilaterale (sau
entități asimilate) pe relațiile cu țările pentru care au fost constituite,
indiferent de momentul dobândirii personalității juridice de către acestea
raportat la momentul apariției reglementării prin legea camerelor de comerț din
România, în anul 2007.
Prin
raportare la dispoziția legală referitoare la faptul că pe teritoriul României
nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind aceleași state, o
problemă reală apare atunci când există o inițiativă de înființare a unei
Camere bilaterale, în contextul arătat, în care există deja înființată o
asemenea entitate (înregistrată în registrele publice având scopul statutar
corespunzător celui de cameră bilaterală conform legii), dar care nu mai
desfășoară nici o activitate specifică prin raportare la cel puțin ultimul an
de existență. Urmarea este că o nouă cameră bilaterală nu se poate constitui
atât timp cât este în ființă, potrivit registrelor publice, cea preexistentă,
care nu desfășoară activitate și, implicit, nu respectă scopul potrivit căruia
funcționează și, implicit, nu este dizolvată, lichidată și, în final, radiată
din registrele publice.
În
actualul context legislativ, CCIR a promovat pe rolul instanțelor de judecată multiple
cereri având ca obiect obligația de schimbare a denumirii acestor entităţi prin
eliminarea din denumire a sintagmei camera de comerţ. Cererile CCIR au fost
admise, însă ducerea la îndeplinire a dispozitivelor hotărârilor astfel
pronunțate nu a fost posibilă motivat de faptul că nu s-a putut proceda la
executarea silită în condițiile în care persoanele juridice în cauză erau
inexistente în fapt, ministerul de resort (în acest caz Ministerul Justiției)
neavând o bază legală pentru ducerea la îndeplinire a dispozitivelor unor
astfel de hotărâri. O altă abordare a situației arătate a fost solicitarea de
către CCIR a dizolvării pe cale judecătorească a respectivelor asociații –
camere de comerţ bilaterale, aceste cereri de dizolvare având câștig de cauză,
fiind pronunțate hotărâri definitive prin care s-a dispus dizolvarea
solicitată. Nefiind și lichidate, entitățile și-au continuat existența, blocând
astfel posibilitatea înființării unei alte camere bilaterale.
Astfel
cum au constatat în mod repetat instanțele de judecată, consecința imediată a
nerespectării dispozițiilor legale de către entitățile care poartă în denumire
sintagma “cameră de comerț” constă atât în crearea unei confuzii în mediul
relațiilor economice între organizațiile autonome recunoscute având utilitate
publică cât și afectarea imaginii si renumelui celorlalte asemenea organizații
inclusiv a celorlalte camere de comerț care au fost înființate și funcționează
cu respectarea dispozițiilor legale în materie. De aceea, pentru
entitățile juridice constituite ca și camere de comerț bilaterale, scopul avut
în vedere de legiuitor a fost unul de strictă interpretare transpus prin
dispozițiile imperative ale legii în sensul că “pe
teritoriul României nu pot exista două sau mai multe camere bilaterale privind
aceleaşi state. Este obligatoriu pentru camerele bilaterale înfiinţate pe
teritoriul României ca unul dintre state să fie România”.
Noua
reglementare (PL-x nr. 527/2022) propune întărirea rolului și a importanței
Camerei Naționale în efortul de relansare a diplomației economice și, în egală
măsură, a modalităților de gestionare a situației camerelor bilaterale,
inclusiv prin intermediul registrului camerelor bilaterale, instrument cu rol
de evidență și sinteză, toate acestea având ca rezultate urmărite dezvoltarea
și eficientizarea relațiilor economice interstatale din perspectiva dezvoltării
internaționalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea
investițiilor străine directe în România și, implicit, reducerea deficitului
comercial.
Pentru
considerentele arătate, prevăzute pe larg, după cum arătam anterior, în
instrumentul de motivare al proiectului legislativ, reglementarea propusă nu
aduce cu nimic atingere Camerelor bilaterale sau altor forme asociative
consacrate sau drepturilor acestora așa cum sunt garantate de Constituție.
Proiectul
de lege se referă exclusiv la acele inițiative, care, după înființarea unei
camere bilaterale, bazată pe o oportunitate sau conjunctură favorabilă de moment,
o abandonează și nu mai desfășoară nici o
activitate specifică. Entitatea, denumită cameră bilaterală sau asociație cu
scop asimilat, continuă însă să existe din punct de vedere juridic, în
condițiile în care nu este dizolvată și lichidată, ocupând în acest fel locul
unei alte inițiative prin care s-ar putea relansa și dezvolta cu adevărat
relațiile economice bilaterale.
Camera
Națională nu încearcă și nici nu își dorește sa subordoneze pe nimeni,
dimpotrivă, își menține deplina apreciere instituțională pentru toate entitățile
consacrate care contribuie din plin la bunul mers al relațiilor comerciale
bilaterale și, implicit, al diplomației economice.
Registrul
camerelor bilaterale, ca instrument nou, propus în proiectul aflat în Parlament,
nu are altă menire decât aceea de a evidenția rezultatele urmărite constând în
dezvoltarea și eficientizarea relațiilor economice interstatale din perspectiva
dezvoltării internaționalizării mediului de afaceri, atragerea şi valorificarea
investițiilor străine directe în România și, implicit, reducerea deficitului
comercial.
Rezultatele
activității specifice Camerei de Comerț Americană în România, Camerei de Comerț
și Industrie Româno-Germană, Camerei de Comerț pentru Belgia, Luxemburg,
România și Moldova, Camerei de Comerț Româno-Britanică, Camerei de Comerț
Elveția-România, Camerei Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în
România, Camerei de Comerț Italiană pentru România, Camerei de Comerț
Româno-Olandeză, Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Consiliului
Investitorilor Străini, precum și ale Romanian Business Leaders, sunt pe deplin
apreciate și recunoscute de către comunitatea de afaceri din România și,
implicit, de către CCIR, Camera Națională care își dorește să mențină în
continuare bunele relații de colaborare cu acestea.
În
acest context, suntem convinși că niciuna dintre acestea și, de asemenea, nici orice
altă organizație asociativă înființată în scop de cameră bilaterală în România
nu vor fi afectate de evidențierea propriilor rezultate, concrete și
recunoscute, vizând exclusiv relațiile bilaterale într-un registru ținut de
Camera de Comerț și Industrie a României.
|